Ce este AI

Definiția, tipurile de învățare și limitele inteligenței artificiale, cu exemple concrete.

Inteligența artificială (AI) înseamnă programe care învață din date și iau decizii. Un filtru de spam învață din milioane de e-mailuri marcate de utilizatori. Apoi recunoaște singur mesajele nedorite.

Trei tipuri de învățare

  • Învățare supervizată. Programul primește exemple cu etichete. Exemplu: 10.000 de radiografii marcate „normal” sau „pneumonie”.
  • Învățare nesupervizată. Programul grupează date fără etichete. Exemplu: o bancă împarte clienții după felul în care cheltuie.
  • Învățare prin recompensă. Programul încearcă acțiuni și primește puncte pentru rezultate bune. Exemplu: AlphaGo a jucat milioane de partide cu el însuși.

Ce este o rețea neuronală

O rețea neuronală conține straturi de calcule simple. Fiecare strat transformă datele primite de la stratul anterior. Rețelele cu multe straturi formează învățarea profundă (deep learning).

Geoffrey Hinton, Yann LeCun și Yoshua Bengio au primit Premiul Turing în 2018 pentru aceste metode. În 2024, Hinton a primit și Premiul Nobel pentru fizică, alături de John Hopfield.

Ce este un model de limbaj

Un model de limbaj prezice următorul cuvânt dintr-un text. Modelul învață din miliarde de pagini scrise. ChatGPT, Claude și Gemini folosesc arhitectura Transformer, publicată de cercetătorii Google în 2017.

Tu scrii o întrebare. Modelul calculează, cuvânt cu cuvânt, cel mai potrivit răspuns. Rezultatul arată ca un text scris de un om.

Ce nu face AI

  • AI nu înțelege lumea ca un om. Modelul calculează tipare din date.
  • AI greșește. Un model de limbaj inventează uneori surse, citate și cifre. Verifică orice informație importantă.
  • AI preia defectele datelor de antrenare. Date dezechilibrate produc rezultate dezechilibrate.

Unde mergi mai departe

Citește istoria AI sau vezi exemple de aplicații.